Cosmin Verde - Primăvara

Mă uit în jur, nimic nu văd să-ți fie-asemenea

Cu blânda ta căldură faci să plesnească crusta rece

Și de sub carapacea dură scoți prin pătura de nea

Verdele crud când gerul stă să plece.

Ai tăi albi ghiocei zâmbesc timid la soare

Pâlcuri de violet răsar de sub frunzișul ruginit

La sânul tău se-adună stoluri de păsări călătoare

Tot gândul freamătă neobosit.

Cât de frumoase și cât de pure sunt toate

Probabil că-n Rai e primăvară tot timpul!

Moment fecund al armoniei eterne,

Copii alergând fericiți cât e câmpul,

Balsam de miresme răsărind în noapte.

Nici nu-i nevoie să rostim cuvinte

Scrisul e tainic și lasă viorile din crâng să cânte

Nu-mi trebuie-acum zăduful verii

Nici pârgul din roadele toamnei

Și nici poveștile din gura sobei

Iarna pe lăsatul serii.

Doar adierea de miresme, culorile din câmp,

Lumina dătătoare de viață-a primăverii.

Costache Ioanid - Nu-i singur, Iuda, vinovat ...

Nu-i singur Iuda vinovat
de sângele ce se dădu.
Nici marii preoţi, nici Pilat,
ci lumea-ntreagă prin păcat!
Şi eu, şi tu…

Nu drumul greu spre Golgota,
nici biciul, când Isus căzu.
Şi dacă crucea grea era,
povara noastră şi mai grea!
Şi eu, şi tu…

Nu patru cuie L-au pătruns,
când El pe cruce se-aşternu.
Ci noi, cu sufletul ascuns,
cu mii de patimi L-am străpuns!
Şi eu, şi tu…

Nu doar bătrânii cărturari,
nu doar mai marii preoţi, nu!
Şi noi am râs cu ochi murdari,
şi noi suntem cei doi tâlhari!
Şi eu, şi tu…

Şi nu ostaşilor prin sorţi
cămaşa albă Şi-o dădu.
Ci tuturor ! Dar tu n-o porţi !
Şi, fără ea, toţi suntem morţi !
Şi eu, şi tu…

Nu doar în stânci, sub lilieci,
nu doar sub lespede zăcu.
Ci L-am ascuns ca pentru veci
sub piatra unor forme reci,
Şi eu, şi tu…

Şi-acum Isus cel condamnat
azi El te-ntreabă :”Da sau nu ?
Eşti tu sau nu eşti vinovat?”
Eu am spus da! Şi-am fost iertat.
Eu am spus da.
Dar tu ? Dar tu ?…